Post #33840

Astăzi am fost la marșul tăcerii. Acolo unde s-au adunat fizic oamenii ca să ceară dreptate pentru Ludmila Vartic. Miile de likeuri și sutele de comentarii de susținere online s-au transformat doar într-o mână de oameni prezenți. Frica nu mai este justificată. Pentru că nimeni n-a strigat JOS x sau alte slogane ori mesaje politice. Cu toții ne dorim dreptate în acest caz și toate celelalte, așa încât mâine să nu ne pomenim noi victime. Iar dacă actuala putere ar face ceea ce noi cerem, oare n-am fi noi primii recunoscători? Oare n-am fi noi primii obligați moral să ieșim și să recunoaștem că puterea și partidul de guvernare și-a făcut bine treaba și a ascultat societatea? Influencerii bucuroși de parcursul european tac. ONGurile tac. Oamenii tac. Intelectualii se asociază doar cu ce vrea partidul să se asocieze. Pentru că trăim într-o societate lașă și profund coruptă. Imaginați-vă, Doamne ferește, că mâine traversând strada regulamentar, sunteți lovit mortal de un înalt demnitar sau o persoană influentă în rândul celor care au astăzi puterea. Ce șanse există ca persoana respectivă să fie trasă la răspundere? În timp ce răspundeți la întrebare, gândiți-vă la ce închideți ochii. Ce sistem încurajați. Astăzi a fost marșul tăcerii conștiinței colective.