NEXTA.MD

📞În ultimele 24 de ore, Poliția a înregistrat 13 cazuri de fraudă telefonică, prejudiciul total depășind 3 milioane de lei. Patru dintre cazuri au avut loc ieri, iar celelalte s-au produs în zilele precedente, fiind raportate abia acum de victime. 📍Totodată, alte 475 de tentative de fraudă au fost prevenite datorită vigilenței cetățenilor. 🔺 Cel mai mare prejudiciu înregistrat este de 2 100 000 de lei. Un bărbat de 68 de ani din Chișinău a fost convins de escroci, care s-au prezentat drept angajați ai BNM, să transmită bani prin intermediul unui curier. Victima a remis sumele în trei tranșe, în perioada 7 aprilie – 22 mai, iar ieri a sesizat Poliția. Pentru a face rost de bani, bărbatul și-a vândut două apartamente, a folosit economiile personale și a împrumutat bani de la rude. 🔺Al doilea prejudiciu ca valoare, de 780 000 de lei, a fost înregistrat la Cahul, escrocii folosind aceeași schemă. 👉 Schema dominantă rămâne cea în care escrocii se prezintă drept reprezentanți ai BNM sau ai instituțiilor bancare, precum și platformele investiționale fictive. 👉 Persistǎ cazurile în care victima extrage numerar, transmite banii unui curier sau lasă pachete în locații indicate de escroci. 👉 De asemenea, se atestă tentativele de phishing cu „amendă rutieră”. Într-o singură zi au fost documentate două cazuri în care victimele au primit un mesaj SMS, au accesat un link fals și li s-a solicitat achitarea unei presupuse amenzi generate de camerele de monitorizare a traficului. ❗️❗️❗️În continuare, Poliția solicită cetățenilor să manifeste maximă prudență, să nu transmită bani persoanelor necunoscute, să nu acceseze linkuri suspecte și să verifice orice informație primită telefonic sau prin mesaje. În cazul unor tentative de fraudă, oamenii sunt îndemnați să apeleze imediat la Poliție.

Zelenski a relatat că, potrivit serviciilor secrete ucrainene, Rusia pregătește un nou atac masiv.

O dronă s-a prăbușit într-o clădire rezidențială din orașul românesc Galați, situat în apropierea regiunii Odesa. După impact, o explozie și un incendiu au avut loc într-unul dintre apartamentele de la etajul 10. Potrivit autorităților, două persoane au fost rănite ușor. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din clădire. Incendiul a fost stins între timp. Agențiile de informații românești au raportat că întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat. Înainte de incident, o alertă de raid aerian a fost emisă în județele Galați, Brăila și Tulcea. Două avioane de vânătoare F-16 au fost declanșate, piloții acestora primind autorizație de a ataca ținte pe durata alertei. Digi24, citând oficiali militari români, relatează că drona nu a fost doborâtă.

Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat pentru prima dată date experimentale privind rata riscului de sărăcie în Republica Moldova, indicator care arată ponderea persoanelor cu venituri disponibile sub pragul stabilit al riscului de sărăcie. Potrivit datelor pentru anul 2024, pragul riscului de sărăcie a constituit 3.525 de lei pe lună, în creștere față de 3.249 de lei în 2023 și de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2014, când era de 1.190,8 lei. Datele BNS arată că rata riscului de sărăcie a fost de 21,5% în 2024, în creștere față de 20,7% în anul precedent. În mediul rural, indicatorul a atins 31,1%, în timp ce în mediul urban s-a situat la 9,2%, ceea ce evidențiază decalajele semnificative dintre sate și orașe. Seria statistică arată că rata riscului de sărăcie a coborât până la 20,1% în 2022, după care a revenit pe o tendință ascendentă în ultimii doi ani. Totodată, comparația dintre indicatorii experimentali și datele oficiale privind sărăcia absolută relevă diferențe importante. Dacă rata riscului de sărăcie a fost estimată la 21,5% în 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Potrivit BNS, pragul sărăciei absolute a constituit 3.493,3 lei pe persoană în 2024, iar majorarea acestuia reflectă creșterea costului minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază ale populației. Bani.md

Comisarii europeni se reunesc vineri, 29 mai curent, pentru discuţii privind posibile noi restricţii asupra importurilor din China, pe fondul temerilor tot mai mari legate de dependenţa economică a Uniunii Europene de produsele chinezeşti. Oficialii de la Bruxelles avertizează că valul de importuri ieftine, de la maşini electrice până la componente industriale şi dispozitive medicale, ar putea afecta grav industria europeană.

Comisia Europeană a amendat Temu cu 200 de milioane de euro pentru mărfuri periculoase. Principalele motive ale amenzii au fost numărul mare de încărcătoare nesigure și jucării pentru copii care conțin substanțe chimice. Toate aceste produse nu îndeplinesc cerințele de siguranță de bază ale UE. De asemenea, au fost formulate reclamații cu privire la sistemul de recomandări al platformei, care crește riscul de achiziționare a bunurilor ilegale.

Deputatul Alexandru Stoianoglo: L-am întrebat pe Președintele Consiliului pentru egalitate câte cazuri de discriminare politică, lingvistică sau etnică venite dinspre guvernare a constatat în anii electorali 2024–2025. A zis că instituția a identificat discursuri discriminatorii din partea reprezentanților puterii și că au fost trimise la Poliție și Procuratură. Adică discriminarea există, discursurile de ură există, sesizările există, doar concluziile lipsesc. Cu alte cuvinte, Consiliul vede problema. Dar când e vizată guvernarea, brusc nu mai e competent.

În ultima săptămână, Moscova a restricționat deja importul a aproximativ zece categorii de mărfuri din Armenia, inclusiv fructe, legume, căpșuni, flori, apă minerală, coniac și vin. Aceasta este o lovitură dureroasă pentru Armenia, deoarece Rusia reprezintă până la 90% din exporturile de flori și coniac, precum și majoritatea transporturilor de fructe și legume. Rusia șantajează, de asemenea, Armenia cu o conductă de gaze dacă urmează calea integrării europene. Este demn de remarcat faptul că restricțiile comerciale sunt introduse cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, în cadrul cărora Kremlinul încearcă să consolideze poziția forțelor pro-ruse.

Ungaria nu va trimite arme și echipamente militare Ucrainei, a declarat premierul ungar Péter Magyar la o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în primă lectură un proiect de lege care stabilește o rezervă strategică de produse petroliere. Toate costurile asociate creării acesteia vor fi suportate de consumatori. Nota explicativă a proiectului de lege prevede că bugetul de stat nu va suporta niciun cost ca urmare a implementării sale. După cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Energiei, „orice costuri vor cădea inevitabil în sarcina consumatorilor”, dar ministerul său le vede ca o creștere a prețului unui litru de benzină sau motorină „cu câteva zeci de bănuți”. Opoziția, însă, subliniază că aceasta implică o creștere a prețului unui litru de combustibil de 0,6 până la 0,75 lei. TVA-ul va fi calculat după adaosul fiscal. Creșterea prețului în sine este prevăzută să aibă loc „la câteva luni după intrarea în vigoare a legii”. Puțin mai puțin de jumătate din rezervele strategice de benzină și motorină, echivalentul a 61 de zile de consum sau 90 de zile de import, vor putea fi depozitate în afara Republicii Moldova. Mai mult, va fi creată o structură birocratică separată pentru implementarea proiectului. Rămâne de văzut dacă va fi vorba de un nou organism guvernamental sau dacă unuia dintre cele existente i se vor atribui funcții noi. Cu toate acestea, așa cum a subliniat un reprezentant al ministerului, necesitatea angajării de noi funcționari „pentru a gestiona acest proces” este inevitabilă. Guvernul va stabili ulterior separat costurile noii birocrații. Deputații din partidele Maiei Sandu și Vasile Costiuc au votat în favoarea proiectului.

🚜 Slusari acuză Guvernul că blochează sprijinul direct pentru fermieri: „Nesimțire și manipulare!” Fostul deputat și reprezentant al fermierilor, Alexandr Slusari, critică dur explicațiile autorităților privind imposibilitatea acordării plăților directe per hectar, după modelul european. Potrivit acestuia, Guvernul invocă motive birocratice, precum lipsa digitalizării, a registrelor și a fotografiilor pentru fiecare parcelă, deși Republica Moldova are statut de țară candidată la UE încă din 2022. „Fermierii cu ce sunt vinovați? Din 5 ani, 4 au fost cu secetă, iar voi abia acum începeți elaborarea strategiei de reziliență”, a declarat Slusari. Acesta susține că mecanismul plăților per hectar a fost deja aplicat anterior prin rambursarea accizelor și compensațiile pentru secetă, iar lipsa voinței politice este adevărata problemă.