Post #6414

🎙Comentariul Purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, în legătură cu decizia conducerii Franței de a-și extinde arsenalul nuclear(4 martie 2026) 💬 Declarația președintelui Franței, Macron, făcută cu o zi înainte, privind intenția Parisului de a începe o extindere netransparentă a propriului arsenal nuclear — fapt care, în sine, constituie o evoluție profund destabilizatoare — trebuie analizată într-un context mai larg. <...> Anterior, o abordare în mare măsură similară cu cea adoptată acum de Franța a fost anunțată de Marea Britanie, care cu ceva timp în urmă a început, de asemenea, o creștere semnificativă a arsenalului său nuclear național, concomitent cu reducerea nivelului de „transparență”. Mai mult decât atât, în conformitate cu înțelegerile americano-britanice, Londra va primi, pe lângă componenta navală de care dispune deja, și mijloace aeriene de livrare a armelor nucleare, precum și acces, cu acordul SUA, la bombele nucleare aeriene americane care urmează să fie amplasate din nou pe teritoriul Marii Britanii. Aceasta va spori suplimentar numărul de focoase pe care această țară le-ar putea utiliza într-un potențial conflict. În același timp, politica tradițională a țărilor NATO în acest domeniu exclude dezvăluirea parametrilor cantitativi ai armelor nucleare americane desfășurate în Europa. Rusia este nevoită să țină cont de faptul că, pe lângă Marea Britanie, un număr nedeclarat de astfel de armamente este amplasat încă în patru state europene membre NATO și în Turcia, de unde acestea pot lovi rapid o gamă largă de obiective de importanță critică pe teritoriul Federației Ruse. <...> Pe lângă consolidarea capacităților naționale în domeniul militar-nuclear, Marea Britanie și Franța lucrează împreună cu aliații lor la formarea unui anumit potențial „propriu” sau „autonom” de „descurajare nucleară paneuropeană”. Încercările inițiale, de natură ipocrită, de a prezenta această inițiativă ca pe o alternativă la „umbrela nucleară” americană au lăsat rapid loc recunoașterii unui fapt evident: este vorba despre extinderea componentei nucleare europene în cadrul NATO, în completarea practicii deja existente în alianță a „misiunilor nucleare comune”, realizate cu sprijinul armelor nucleare americane. Astfel are loc o consolidare și o amplificare semnificativă a potențialului nuclear al NATO în ansamblu, care, în eventualitatea unui conflict militar direct cu Rusia, ar putea fi orientat în mod coordonat împotriva țării noastre nu doar prin componenta sa europeană, ci și în totalitatea sa, inclusiv prin arsenalul Statelor Unite. <...> De asemenea, constatăm că decizia Londrei și a Parisului de a-și spori arsenalele nucleare urmează să fie pusă în aplicare în afara limitărilor internaționale, ceea ce constituie o continuare a politicii de lungă durată a celor două capitale de a evita aderarea la orice mecanisme de control al armamentelor nucleare.