Post #6441

🎙Interviu al Ambasadorului Rusiei în România, Vladimir Lipaev, pentru RIA Novosti(31 martie 2026) 🔑Teze-cheie: 🔹 România, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, a participat la agresiunea împotriva URSS și, judecând după modul în care sunt prezentate evenimentele acelor ani în manualele de istorie din România, nu a tras concluziile cuvenite. 🔹 Dialogul politic dintre țările noastre este înghețat, cooperarea economică este întreruptă, contactele sunt suspendate practic în toate domeniile, cu excepția celor de lucru pe linie diplomatică. Nu ne facem iluzii cu privire la îmbunătățirea relațiilor bilaterale. <...> Normalizarea relațiilor poate fi discutată doar atunci când Bucureștiul va renunța la actualul său curs antirus. 🔹 Începând cu anul 2022, autoritățile române, încălcând prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, au întreprins o serie de pași menite să creeze în mod deliberat dificultăți pentru funcționarea misiunii noastre diplomatice. <...> Centrul Rus de Știință și Cultură a fost nevoit să-și înceteze activitatea, iar școala de pe lângă Ambasada a fost închisă. 🔹 România aspiră la rolul de verigă-cheie a NATO pe flancul său sud-estic, se poziționează drept un aliat fidel al Statelor Unite și un susținător consecvent al unității transatlantice. 🔹 În pofida unei situații financiare dificile și a deficitului bugetar, militarizarea țării se desfășoară în plin ritm. <...> Totodată, autoritățile evită să accentueze faptul că aceste tranșe financiare nu reprezintă un ajutor nerambursabil din partea Bruxelles-ului, iar rambursarea lor va reveni generațiilor viitoare de contribuabili români. 🔹 Autoritățile țării susțin în mod insistent dislocarea pe teritoriul lor a unor contingente militare străine. Pe lângă americani, aici se află pe bază rotațională militari francezi, germani, belgieni, spanioli și portughezi. 🔹 Forțele aeriene ale statelor membre ale alianței patrulează pe rând spațiul aerian de-a lungul frontierei estice și deasupra bazinului Mării Negre. Forțele armate române participă în mod regulat la exerciții de amploare ale aliaților NATO, al căror obiectiv principal este exersarea capacităților de contracarare a unui potențial adversar. 🔹 Fiind membră a NATO, România își asumă și toate riscurile asociate acestui statut. Teritoriul său este considerat de alianță drept o zonă „tampon”, precum și un cap de pod pentru lansarea unui eventual atac preventiv și dezarmant asupra Rusiei, urmat de contracararea unui eventual răspuns. 🔹 Astăzi, unii „experți” români, nu foarte bine pregătiți, care pretind că cunosc istoria, afirmă că nu a existat nicio ocupație, că R. Moldova ar fi intrat benevol în componența României în baza deciziei Sfatului Țării, adoptată, chipurile, în mod democratic. Nu se menționează faptul că „istorica” ședință a Sfatului Țării din 27 martie (10 aprilie) 1918 s-a desfășurat sub amenințarea armelor (în sens propriu, nu figurat), sub controlul și în prezența militarilor români, iar, în total, șapte membri ai Sfatului care s-au opus au fost împușcați. 🔹 Moldovenii nu au uitat crimele comise de autoritățile române atât în perioada primei ocupații din 1918–1940, cât și în cea de-a doua, din 1941–1944. De aceea, ideea unirii cu România nu suscită entuziasm în rândul majorității acestora. 🔹 Transformarea R.Moldova într-o colonie, ca în 1918, nu va fi posibilă, vremurile sunt altele. <...> Are loc o românizare treptată a societății moldovenești. Limba moldovenească este înlocuită legislativ cu limba română, în școli se studiază nu istoria moldovenilor, ci a românilor. Sunt create structuri administrative comune, iar în funcții-cheie de stat la Chișinău sunt numiți foști și actuali funcționari români. <...> Proiectul unirii R.Moldova cu România rămâne, ca și în secolul XX, pe agenda politică. Citiți integral: https://ria.ru/20260331/lipaev-2083964119.html