luchianiuc.com

#memcikulSeral

să audă voronin.... îi flocăiește pe ambii! https://t.me/realitateamd/105991

trebuia deja și în engleză mesajul de publicat 🙂 https://t.me/igordodon/12152

#cistoFotkă Frumos fular.

A long time dream ✨Sasha met today the President of Moldova @maia.sandu @trinitycollegedublin With tanks to @natalia.ionel_mamainie.blog 🙏 #ireland#moldova Această postare este publică de asta îmi permit să o preiau pe Telegram fără a cere permisiunea. Screen-ul este în comentarii. ——— O întrebare: Nu v-a apărut un gust amar după acest video?

A se citi - bani mai mulți pentru a-i scoate pe infractori din închisoare. https://t.me/pulsmedia/23148

Să ajung acasă să pun o analiză a proiectului scrisă de un om deștept. https://t.me/realitateamd/105988

Sunt pe aici câștigători? https://t.me/Primaria_Chisinau/62169

Iulian Groza: Câteva gânduri la rece despre EIU Democracy Index 2025… Scuze, long read… Săptămâna aceasta, The Economist Intelligence Unit a publicat o nouă ediție a Democracy Index 2025, retrogradând Moldova din categoria „democrație fragilă" (sau imperfectă) în cea de „regim hibrid". Subiectul este, pe bună dreptate, de interes public. De ce? Fiindcă în 2021 fuseserăm avansați la „democrație fragilă", după cinci ani petrecuți în zona de „regim hibrid". Acum am fost retrogradați la loc de EIU. E firesc să ne întrebăm ce s-a întâmplat. Dar e la fel de important și poate chiar mai important să ne întrebăm cum analizăm ce s-a întâmplat. Dacă tot urmărim diferite evaluări și index-uri internaționale independente pentru a vedea unde ne poziționăm ca țară, merită să ne uităm și dincolo de indici, la evaluările mai complexe și mai relevante ale instituțiilor internaționale, cele axate nu pe scoruri agregate, ci pe mersul concret al reformelor și schimbărilor. De exemplu, Raportul de extindere al Comisiei Europene, rapoartele OECD sau iată, tot publicat săptămâna aceasta noul raport al GRECO, care evaluează modul în care Moldova a implementat cele 18 recomandări din runda anterioară. ... Revin la indexul cu pricina. Nu mă miră că unii politicieni, comentatori și influenceri au sărit rapid să marcheze momentul. Unii au făcut-o echilibrat, alții vădit părtinitor. Din ce am mai văzut în ultimele zile, domină însă tonul catastrofal. De parcă această retrogradare ar putea fi pusă exclusiv în responsabilitatea actualei guvernări. De parcă noi am fi trăit ultimii ani într-un vid. De parcă nu am fi ținta celei mai intense campanii de influență negativă și intereferență în democrația noastră din partea Rusiei. Sau de parcă am fi funcționat ca stat și societate într-un regim normal, nu într-unul de crize și tensiuni continue. Nu, nu așa stau lucrurile. Și cred că, înainte de a trage concluzii gata făcute, merită să ne oprim puțin și să punem cifrele în context. Ce știm concret din sumarul public al Indexului? Foarte puțin. Cele 36 de pagini publicate săptămâna aceasta dedică Moldovei exact o propoziție. Am văzut că cei de la Gândul au publicat online chiar și sumarul, deși acesta nu este disponibil pe site-ul EIU dar îl poți primi doar la solicitare, pe email aici: https://www.eiu.com/n/campaigns/democracy-index-2025/. ... Un lucru important de subliniat că anul trecut eram deja la limita tranzitării în „regim hibrid". În metodologia EIU, categoria „democrație fragilă” acoperă scorurile între 6,01 și 8,00, iar „regimul hibrid" intervalul 4,01–6,00. Cu alte cuvinte, pragul care separă cele două categorii este 6,00, iar Moldova avea în 2024 un scor general de 6,04. Practic, patru sutimi peste linie. Eram deja țara aflată la cel mai jos nivel al „democrațiilor fragile”, cu România deja căzută sub prag (5,99) în aceeași ediție. În aceste condiții, ceea ce s-a întâmplat cel mai probabil în 2025 este că scorul mediu general al Moldovei, media aritmetică a celor cinci piloni a coborât sub 6,00, ceea ce a fost suficient pentru reclasificarea mecanică în categoria inferioară. Cu cât exact a coborât sub acest prag, cu câteva sutimi sau cu mai mult, nu știm deocamdată. Nu vorbim, prin urmare, despre un colaps, vorbim despre traversarea unui prag statistic convențional într-o zonă de fragilitate în care ne aflam deja. Asta nu înseamnă că nu există o scădere reală. Există dar proporțiile exacte și dramatismul ei nu pot fi confirmate până nu vedem scorul. Ce ne spune raportul integral al indexului din anul 2024 și ce putem deduce deocamdată pentru cel de acum? Spre deosebire de raportul pentru 2025, pentru ediția 2024 avem deja analiza completă și putem vedea exact ce a tras Moldova în jos de la 6,23 la 6,04. Îl puteți solicita aici: https://www.eiu.com/n/campaigns/democracy-index-2024/. Continuarea e la Iulian pe fb.

Licitația care miroase a scutire: cum poate fi folosită o procedură publică pentru a evita plata a zeci de milioane către stat REPOWER NORTH avea un aviz de racordare de 72,6 MW, dar a intrat în licitație cu doar 4,2 MWeolian. Diferența ridică întrebarea esențială: investiție reală sau mecanism de evitare a taxei de nevalorificare? Documentele analizate conturează nu o simplă neclaritate administrativă, ci un posibil mecanism prin care un operator privat evită plata unei taxe de zeci de milioane către stat. Aviz mare, nevalorificat; taxă potențială uriașă; participare minimală la licitație; o excepție legală convenabilă; și o interpretare instituțională care pare să împingă scadența dincolo de termen. REPOWER NORTH deținea un aviz de 72,6 MW valabil până în 2026. Nevalorificarea lui putea genera o taxă de cel puțin 36,3 milioane lei. În locul aplicării regulate a legii, apare o succesiune de acțiuni care ridică suspiciuni serioase. Compania participă la licitație cu doar 4,2 MW, restul capacității fiind trecut în zona de stocare — practic, capacitatea rezervată nu mai corespunde cu cea ofertată. Elementul-cheie este art. 72 alin. (10) din Legea 164/2025, care permite titularilor de avize ce participă la licitații și nu câștigă să renunțe la aviz fără plata taxei de nevalorificare. Astfel, simpla participare devine o potențială cale de evitare a obligației financiare. Mai mult, după confirmarea participării, apare o interpretare administrativă care ar fi împins efectele expirării avizului până la anunțarea rezultatelor licitației. Dacă se confirmă, nu mai vorbim doar despre o portiță legală, ci despre intervenția autorităților în favoarea unui operator aflat în pragul unei obligații bugetare majore. Schema, în esență: • rezervi o capacitate mare;nu o valorifici; • te apropii de scadență; • intri în licitație cu o ofertă minimală; • invoci excepția; • statul pierde banii. Cazul depășește zona tehnică și ridică suspiciuni de capturare a reglementării. Întrebările publice inevitabile: • Cine a introdus excepția în lege și la solicitarea cui? • Cine a interpretat-o în favoarea companiei? • Cine a decis amânarea efectelor expirării avizului? • De ce ANRE nu aplică legea și se ascunde în spatele unei scrisori a Ministerului Energiei? • Ce prevederi permit „suspendarea” unui aviz de racordare? • Și de ce statul pare să protejeze investitorul, nu interesul public? /// Imagine creată de #copilot

Repet, e de bine, deși BERD acolo tare multe porcării a făcut. Dar pentru asta este justiție europeană și americană. https://t.me/ZiuaMoldova/30399

Am fi avut un ambasador bun în Japonia. Dar avem ce avem și deja asta e.