Ambasada Rusiei în România / Посольство России в Румынии

🎙 Interviu acordat de E.S. dl. Vladimir Lipaev, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, agenției de presă TASS(5 februarie 2026) 🗝Teze cheie: #RusiaRomânia 🔹 Rusia este orientată spre menținerea unor relații normale și constructive, bazate pe beneficiu reciproc și pe luarea în considerare a intereselor naționale, cu toate statele. Totuși, această aspirație trebuie să fie reciprocă. Din partea Bucureștiului, deocamdată, nu se observă o astfel de disponibilitate. 🔹 Partea română urmează fără rezerve linia celor mai agresivi și mai puțin adecvați lideri ai Uniunii Europene și ai NATO, care continuă să se amăgească cu visul unei revanșe istorice și al provocării unei „înfrângeri strategice” Rusiei. 🔹 Nu ne impunem nimănui drept parteneri. Tonul arogant și didactic față de țara noastră, pe care politicienii români și-l permit adesea, este nepotrivit. Este naiv să se creadă că Rusia, cu teritoriul său vast și bogățiile naturale inepuizabile, este mai interesată de reluarea cooperării decât însăși România. #Rusofobie#Discriminare 🔹 Din anul 2022, autoritățile române au întreprins o serie de acțiuni ostile, îndreptate spre crearea deliberată de obstacole în calea funcționării normale a misiunii diplomatice ruse [la București]. 🔹 În repetate rânduri au fost expulzați diplomați ruși <...>, a fost nevoit să își înceteze activitatea Centrul Rus de Știință și Cultură, iar școala de pe lângă Ambasada a fost închisă. <...> Suntem nevoiți să ne confruntăm cu o discriminare protocolară totală: accesul Ambasadei și al angajaților noștri la servicii bancare este limitat, partea română tergiversează sau blochează în mod regulat eliberarea vizelor etc. #Occident#Neocolonialism#Ucraina 🔹 Occidentul, de-a lungul secolelor, s-a obișnuit atât de mult să își construiască bunăstarea pe jefuirea colonială a altor popoare, încât nici măcar nu admite posibilitatea existenței sale într-o altă paradigmă, bazată pe egalitate în drepturi și justiție. 🔹 România aspiră să facă parte din această lume, poate sperând că, în eventualitatea unei împărțiri economice a Ucrainei, i-ar putea reveni și ei ceva drept „premiu” <...>. #NATO#UE#Militarizare 🔹 Conducerea României susține atitudinea belicoasă și antirusă a aliaților săi din NATO, pledează pentru creșterea contingentului militar străin pe teritoriul său și urmează un curs de militarizare a țării. 🔹 Creșterea bruscă a cheltuielilor militare în următorii ani va fi realizată din fonduri împrumutate, furnizate de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, ceea ce înseamnă că povara va cădea inevitabil asupra generațiilor viitoare de contribuabili români. 🔹Apartenența României la NATO nu protejează, în realitate, țara; aceasta reprezintă doar o iluzie liniștitoare <...>. Urmarea cursului aventurist al acestui bloc, orientat spre confruntarea armată cu Rusia, sporește riscurile politico-militare pentru București și constituie principala amenințare la adresa securității țării. 🔹 Românii ar trebui să își dea seama că teritoriul lor este privit de comandamentul alianței doar ca o zonă-tampon pe flancul său sud-estic, în eventualitatea unui război cu Rusia, precum și ca un cap de pod pentru lansarea unui atac preventiv, dezarmant împotriva Rusiei. Soarta ulterioară a României nu îi preocupă pe strategi NATO. Citiți integral (în limba rusă): https://tass.ru/interviews/26353683

🇷🇴📺 Interviul Ambasadorului Rusiei în România, Vladimir Lipaev, la postul TV Rossiia 24 #RusiaRomânia Puncte cheie: 🔹 România continuă să urmeze un curs anti-rus, care este dictat la Bruxelles și Washington. Nu există perspective imediate pentru îmbunătățirea relațiilor dintre țările noastre. 🔹 Poate că, pe măsură ce criza din Ucraina se va rezolva, situația se va schimba. Bucureștiul duce o politică externă destul de flexibilă. Aici ei monitorizează îndeaproape schimbările care au loc în lume. Poate că România va trage propriile concluzii, iar apoi cooperarea dintre țările noastre va fi restabilită într-o oarecare măsură. 🔹Rusia este întotdeauna gata să interacționeze cu alte state. Dar nu suntem mai interesați de acest lucru decât partenerii noștri. Nu ne impunem nimănui, inclusiv și României. Dacă Bucureștiul este gata să interacționeze, atunci suntem gata să restabilim legăturile care s-au construit între țările noastre. 🔹 Rusia și România au stabilit relații comerciale și economice destul de eficiente. Am furnizat României o cantitate semnificativă de materii prime minerale, ajutând-o să-și echilibreze bilanțul energetic la prețuri favorabile. Rusia a achiziționat mașini, echipamente și produse industriale din România. 🔹 România este acum nevoită să cumpere petrol și gaze de calitate mai scăzută din alte țări la prețuri mai mari. 🔹 Oportunitățile de cooperare rămân. Totul depinde de România. Deocamdată nu vedem niciun interes pentru asta din partea Bucureștiuilui. #Sancțiuni 🔹Ridicarea sancțiunilor anti-ruse ar contribui la îmbunătățirea situației socio-economice din România. Problemele cu care se confruntă România sunt cauzate în mare măsură de cursul impus Bucureștiului de către eurobirocrația. 🔹 Totuși, această perspectivă [de ridicare a sancțiunilor] nu are succes, întrucât România este foarte puternic integrată în Uniunea Europeană și este legată de disciplina de bloc. Dacă nici măcar țări precum Ungaria și Slovacia nu pot depăși rezistența oficialilor europeni, atunci România are și mai puține șanse să o facă. #Ucraina 🔹 Așteptările României [de la începutul negocierilor ruso-americane] coincid cu așteptările aliaților săi europeni: Bucureștiul este puțin dezamăgit de faptul că Europa, inclusiv România, nu a fost invitată la Riad pentru a participa la procesul de reglementare a situației din Ucraina. România nu are de ales decât să respecte și să se ghideze după deciziile care vor fi luate fără participarea sa. 🔹 Românii nici nu au fost invitați la summit-ul informal de urgență al liderilor UE privind securitatea europeană și situația din Ucraina, care a avut loc zilele trecute la Paris. 🔹 De fapt, a existat o împărțire a membrilor UE în mai privilegiați și mai puțin privilegiați. România a ajuns în categoria a doua. Acest lucru a provocat dezamăgire în România, unde există un sentiment de frustrare că Bucureștiul a fost împins la marginea politicii europene.